13 feb. 2012

Şi-a găsit sacul ruşinii naţionale peticul cel mai zdrenţuit

Alianţe împotriva culturii
Motto-ul vitriolurilor: "Să nu se confunde necesităţile stilului cu intenţia, pe care nu o am, de a insulta." 
Tudor Arghezi 

Victor Ponta şi Crin Antonescu colaborând
Uniţi în greaţa pe care o simt pe maţe în fiecare dimineaţă (mă rog, fiecare când se scoală) faţă de Băsescu-răul-ne-necesar-al-ţării, co-preşedinţii socialismului utopic s-au legat la cap fără să-i doară cerându-şi unul altuia prietenia. Jurămintele de omor (victimă Băsescu, clar) vor trebui să domine sentimentul reciproc de repulsie pentru a mai avea despre ce discuta.
Lăsând deoparte discuţia despre doctrină, principii, viziune, păcate mai mult sau mai puţin imputabile şi apartenenţă la familii politice europene, ne propunem să trecem în revistă aici cam ce şanse ar avea (mez)alianţa din cadrul USL de a avea o speranţă de viaţă ceva mai lungă decât o are, în medie, un antrenor tocmit de Gigi Becali pentru echipa sa. Pentru asta, trebuie să punctăm acele lucruri care îi unesc, respectiv îi despart pe cei doi lideri de moment ai struţocămilei useliste. Nu ne vom opri asupra considerentelor legate de punctele de interferenţă dintre partidele pe care le reprezintă cei doi lideri, pentru că acestea nici nu mai contează, de vreme ce încrederea în partide nu mai există iar oamenii (până şi cei plătiţi) înţeleg exact că ceea ce-i ţine aproape pe ex-comunişti de altădată-liberali este numai şi numai dorinţa comună de a-l trimite în fundul pământului pe "marinarul beţiv", cu consecinţele de rigoare, evident: confiscarea întregii averi, violarea haremului său din PDL în frunte cu Roberta, schimbarea tuturor oamenilor pe care i-a numit de-a lungul vremii în posturi publice şi alte asemenea gesturi de curtoazie absolut obligatorii când vine vorba de răzbunare…
În privinţa punctelor comune dintre Ponta şi Antonescu, enumerarea lor - şi de aceea începem cu acest aspect - este la îndemâna bebeluşilor. Sigurul teritoriu pe care ei se întâlnesc îl reprezintă caracterizările ieşite din gura animalului (anti-politic pentru viitorul României) Ion Iliescu. Acesta dă cam tot atâţia bani şi pe "cârlanul obraznic" de Crin cât dă pe "puştiul pus pe ciondăneli" Victor Ponta. Spiritul tutelar al "maestrului" de caracterizări se manifestă din plin în caracterul impertinent şi ţâfnos, lipsa de scrupule, autoaprecierea total lipsită de modestie şi oportunismul feroce din spatele unei spontaneităţi căzute pe mâna înclinaţiei din fire spre codoşlâc şi alte câteva elemente care au darul de-a le îngropa presupusele bune intenţii cu care au intrat în politică, care îi caracterizează pe ambii protagonişti. continuare

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sinceritatea e mai bună decât toate.