Schimbul de experienţă care lărgeşte orizonturile veleitarismului

Delir de puchinoşenie

Motto-ul vitriolurilor: "Să nu se confunde necesităţile stilului cu intenţia, pe care nu o am, de a insulta." 
Tudor Arghezi 

Adriana Săftoiu şi Mona Muscă veleitarind

Deloc simpatica Adriana Săftoiu a ales să-şi sărbătorească un an de la divorţ călcând zgomotos pe urmele venerabilei sale înaintaşe, sicofanta cu zâmbet de Mona(lisa) Muscă.

Chiar dacă hoaşca "ciripitoare" al cărei recurs la morală ne-a bubuit în urechi lungi ani de-a rândul cu forţa implacabilă a mascaradei politicianiste precum pichamărele propagandei comuniste e dată la fund - ea mai respiră cu plămânii altei cutre (întâmplător sau nu, tot liberală). Mona Muscă, cea care urla din toţi rărunchii că trebuie să avem şi noi lustraţii noştri de faţadă, s-a pierdut într-o binecuvântată ceaţă, mai tânăra ei epigonoaică, însă - deşi mai are încă mult de recuperat în ceea ce priveşte cucerirea celor mai înalte culmi ale ipocriziei - se străduieşte. Şi dăi, şi luptă, neicuşoaro.

Sublim act de meschinărie care-şi dă pe dinafară micimea sufletească, demisia Adrianei Săftoiu din Parlament, departe de a fi expresia unei inexistente demnităţi a omului politic român pus în faţa opţiunii de a-şi respecta vreun angajament, este un balon de săpun. El nu reprezintă altceva decât materializarea străduinţelor acestei per-formere de a sări toate treptele veleitarismului, descoperite de arheologia capitulării condiţionate în faţa tentaţiei piarizării oarbe, pentru a ajunge direct pe cea mai înaltă a sa - totala lipsă de scrupule!

Oare, ce altceva ne poate spune un aşa-zis act de onoare făcut de capul tău atunci când grupul din care (pretinzi că) faci parte are nevoie mai mult ca oricând, de unitate de acţiune şi în cel mai de nebăgat în seamă grad nevoie de acte de bravură? Lipsa de solidaritate în a te dezice în mod elegant şi firesc de prostiile debitate cu ignorantă dezinvoltură de preşedintele privat al domnului "Felix", Spin (intrat în ochii opoziţiei) Antonescu, nu îţi poate crea niciun avantaj în condiţiile date. Defectarea aceasta nu va avea darul să ne-o aşeze pe ex-doamna Săftoiu într-o altă bancă decât cea a dezertorilor care se fac vinovaţi de crime împotriva vulgarei moleşeli a românilor care ne dictează de când lumea un revanşism copleşitor, dătător de (nicio) speranţă. continuare