România dă dovezi la lume că în mâini ne curge corupţia

Virgil Popprimus inter pares

Motto-ul vitriolurilor: "Să nu se confunde necesităţile stilului cu intenţia, pe care nu o am, de a insulta." 
Tudor Arghezi  

Virgil Pop mândrindu-se

Dând cezarului ceea ce e al său, presa străină îi rezervă parlamentarului liberal Virgil Pop spaţii generoase pentru a-i omagia inegalata (sperăm, doar pentru puţin timp) performanţă de a se lăsa prins, condamnat şi băgat la "răcoare", în timpul exercitării mandatului fiind.

De parcă hoţia ar fi la români altceva decât cea mai banală modalitate de a demonstra că îţi înţelegi menirea istorică pentru care ai fost ursit pe acest meleag mirific (o chestie prea metafizică pentru a putea fi înţeleasă de străini) mas media de aiurea s-a arătat extaziată de performanţa celebrei justiţii din România de a condamna definitiv la închisoare cu executare un parlamentar aflat în funcţie. Pentru concursul dat la realizarea acestui precedent - sănătos şi tot atât de necesar ca aerul dacă mai vrem să sperăm ceva în ţărişoara aista - Virgil Pop, PNL-ist devotat din Cluj, căci despre domnia sa este vorba, a primit - alături de pedeapsa de cinci ani de detenţie, medalia de aur pentru corupţie din partea Oficiului European Anti-Fraudă.

Papagalii din presa internaţională consideră că prinderea unui hoţ într-o ţară de hoţi ar putea indica altceva decât aruncarea cu puţin praf în ochii celor care mai speră la ceva pozitiv din partea sud-estului Europei. Problema devine ceva mai serioasă dacă este pusă în legătură cu imposibilitatea eradicării corupţiei din România, lucru pe care se fac a nu-l înţelege idioţii care ne cer în repetate şi transpirate rânduri să facem progrese în condamnarea oficialilor de înalt nivel din ţărişoara noastră.

În acest sens, un oficial european care a dorit totuşi să-şi păstreze anonimatul, sugerează legislativului de la Bucureşti să predea aleşilor naţiunii, odată cu mandatul respectiv, şi o decizie de condamnare definitivă pentru corupţie care să poată fi completată la nevoie doar cu cuantumul pedepsei, în funcţie de nevoile de credibilizare a justiţiei cerute pe plan internaţional. Prin aceasta, interzicerea accesului la spaţiul Schengen, de exemplu, datorată piedicilor legate de corupţie nu ar mai avea deodată niciun sens… continuare