Motto-ul vitriolurilor: "Să nu se confunde necesităţile stilului cu intenţia, pe care nu o am, de a insulta."
Tudor Arghezi
Omul şi basca lui dureroasă |
I s-a întâmplat oricărui om să dea cu ochii fără
să vrea, măcar o dată-n viaţa lui, de câte o mutră ca cea a Şeful Camerei de Comerţ şi
Industrie a României, avocatul Mihail Vlasov, socrul golanului liberal Cristian
David, şi să fie încercat de o necesitate irepresibilă de a-şi goli conţinutul
stomacului (pe ambele părţi, desigur) în direcţia respectivei pocitanii.
Însă nu multora le-a fost dat să facă faţă asaltului a două
monstruozităţi useliste, aşa cum se prezintă dezgustătorul tandem Mona
Pivniceru - Mihail Vlasov. Celor care rezistă fenomenului apariţiei celor doi
nu le va fi deloc uşor să-şi reţină blestemele pentru faptul că sunt siliţi de
împrejurări să trăiască într-o ţară atât de mizerabilă încât să suporte
ascensiunea acestor dihănii scârboase.
Pentru nemernicul Vlasov, născut cu menirea de a păcăli pe toată lumea (1
aprilie 1943, n.n.), dorinţa de a-şi ascunde sluţenia transferând la instituţia
pe care o conduce Registrul Comerţului de la Ministerul Justiţiei a devenit o
marotă. Desigur, nu
urâţenia ci hoţia îl califică pe acest bandit pentru a fi lăsat să prăpădească
în continuare milioane – din pură şi sinceră prietenie faţă de golanca ministru
al Justiţiei, Moartea-în-vacanţă Pivniceru.
Având în vedere faptul că
acest pui de năpârcă este vândut intereselor celor mai mari mafioţi care
operează în politica din Românica, câţiva jurnalişti naivi au încercat să-l
facă pe Mihail Vlasov să spună ceva despre modul în care operează cârdăşia sa
cu haimanaua de la Justiţie. În mod curios, la auzul numelui
protejatei/protectoarei sale (în mafia din justiţia supusă useliştilor nu se
ştie niciodată, nota altora) pe domnul Mihail Vlasov l-a apucat un dor de a se
confesa care, spre bucuria celor care se ocupă cu înregistrarea cuplurilor
celebre, a putut fi consemnat. "Relaţia pe care o am cu femeia
desfrânată Mona Pivniceru pe care am făcut-o ministru de milă, pentru că nu
avea amărâta nici măcar un adăpost deasupra curului, cu sprijinul domnului Dan
Voiculescu – căruia vreau să-i transmit şi pe această cale că îi pup cu respect
oala de noapte – este una de prietenie
adevărată, sinceră şi murdărită definitiv, care nu poate fi atinsă sau curăţată,
indiferent de cantitatea de lături provenite de la stăpânul nostru comun, cu
care obişnuim să ne ungem de fiecare dată când avem ocazia să îndeplinim
ritualul nostru secret de uselizare. Dar
şi pe mine şi pe colega mea de murdărire patologică cu ceea ce se scurge
preţios de la domnul Voiculescu, ne doare la bască!". Sta-v-ar în gât ce
luaţi de la mogulul vostru…
Şarjă de S-M C.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Sinceritatea e mai bună decât toate.