Există lucruri mult mai rele decât o demisie

Perseverenţa domnului Liviu Marian Pop, de exemplu

Motto-ul vitriolurilor: "Să nu se confunde necesităţile stilului cu intenţia, pe care nu o am, de a insulta." 

Tudor Arghezi  

Liviu Pop autodepăşindu-se

Pentru a veni în întâmpinarea tot mai multor tineri care se întreabă la ce bun să-şi tocească iPhone-urile pe băncile şcolii într-o ţară în care nu pot face carieră decât infractorii şi paraşutele, domnul ministru interimar de la halal Educaţie s-a repezit la o tablă nesupravegheată video, ca o loază cel puţin olimpică pe plan galactic, pentru a ne prezenta cea mai proaspătă bubuitură a minţii domniei sale de P(l)op.

Arătând şi, mai ales, vorbind ca un bun român al zilelor noastre care se respectă, adică care nu mai parcurge cu ochii lui vreo tipăritură decât, eventual, pentru a citi lista de mp3-uri de pe spatele CD-urilor cu Guţă, fata lui Guţă, Ponta Minune sau Antonescu Copilul de Aur (de la Roşia Montană?), domnul aruncat într-o doară pe scaunul de ministru, Liviu Plop uscat la uşa casei (Corpului Didactic, pe semne), evident a înţeles repede, ieftin şi pe deplin, importanţa unor acte de ignoranţă supremă care însoţesc actele cercetării ştiinţifice, cum ar fi cele legate de accesarea articolelor ştiinţifice internaţionale ale Thomson Reuters.

Din cauza amânărilor în contractarea noilor servicii cu prestigioasa editură, între altele, odată cu oprirea cercetătorilor din România la accesarea bazelor de date care cuprind articole ştiinţifice din întreaga lume nu se mai pot detecta plagiatele. Astfel, mersul pe blat - devenit între timp incontestabila specialitate a casei pentru PSD - a fost omologat de acest Nea Cap Pătrat de pe la Sindicat pe care numai chinurile în care se zbate Învăţământul românesc şi l-ar fi putut imagina ministru, după ce editura cu pricina a luat act de amânarea cu două luni a termenului la care instituţiile de cercetare pot depune cereri pentru a avea acces la aceste baze de date.

Efectele deciziei Thomson Reuters îi pune pe cercetătorii români (atâţia câţi ori mai rămâne ei dacă dai la o parte molozul de protejaţi, moşteniţi din toate regimurile, fără absolut nicio treabă prin acest domeniu) exact acolo unde îi vedea plasaţi şi Nicolae Ceauşescu - la coada vacilor şi boilor care s-au remarcat în munca de partid, mai precis.

Acuma, nici noi să nu facem un capăt de ţară din înhumarea uselească a unui proiect european care, din 2009 asigura accesul institutelor de cercetare şi universităţilor româneşti la articolele ştiintifice internaţionale cotate ISI - să ne înţelegem - domnul Plop e mult mai important decât orice pentru cercetarea apariţiei gândirii raţionale la indivizii care au păşit în politică pornind de la sindicate…

Şarjă de S-M C.